Instalatiile sanitare si consumul de apa

O casa “verde” trebuie sa aiba posibilitati de captare si utilizare a apei pluviale si a apei gri (apa menajera tratata utilizabila pentru irigatii, gradina, spalat exterior si toalete uscate sau cu consum redus de apa).

1. Apele uzate

Arhitectura “verde” se concentreaza sa gestioneze deseurile pe terenul constructiei, incluzand sisteme de utilizare a apei “gri” in gradina si grupuri sanitare care produc compost. Aceste metode, combinate cu compostarea resturilor alimentare si reciclarea in afara sitului, pot reduce foarte mult cantitatea de deseuri.

Reciclarea apei “gri” nu poate face apa potabila, dar, dupa o serie de etape de filtrare si de digestie microbiana, aceasta poate fi folosita pentru spalarea rufelor si a masinilor, pentru grupurile sanitare si pentru gradina.

Sistemele centralizate pentru tratarea apelor uzate pot fi costisitoare si folosesc multa energie. O alternativa la acest proces este transformarea deseurilor si a apelor uzate in fertilizatori, care prezinta alte beneficii si sunt mai accesibile ca pret. Colectand deseurile la sursa si parcurgand o instalatie semi-centralizata de biogaz cu alte deseuri biologice, se poate produce ingrasamant lichid. Astfel elementele nutritive organice trec in sol si carbonul nu mai este eliminat in atmosfera, reducandu-se emisiile de gaze cu efect de sera.

Se poate folosi apa uzata provenita de la dusuri si de la cazi pentru grupurile sanitare, reducand astfel aproximativ 30% consumul de apa intr-o locuinta. Pericolul contaminarii este evitat prin utilizarea unui rezervor de curatare, pentru eliminarea resturilor care plutesc sau care se scufunda, si a unui mecanism de control inteligent care elimina apa colectata daca a fost depozitata un timp indelungat devenind periculoasa; astfel se evita problemele filtrarii si a tratarii chimice.

Se poate folosi un recuperator de caldura pentru apele uzate de la spalarea vaselor, dus si cada, recuperand 60% din caldura apei utilizate la dus, sau o reciclare a caldurii de la apa calda.

2. Apa pluviala

Apa pluviala este poate fi utilizata in scopuri asemanatoare cu apa uzata tratata, dar este de o calitate mai buna, in unele zone fiind sursa de apa potabila dupa filtrare.

Metodele de reciclare a apei prin purificare sunt utilizate pentru a face apa potabila (sau aproape potabila) si sunt bazate pe procese usoare ce includ principiile biologice precum:

a. sistemele mecanice – filtrarea cu ajutorul nisipului, sistemelor cu lava si cele bazate pe radiatia UV

b. sisteme biologice – sisteme alcatuite din plante: iazurile pentru tratarea apei, zonele umede construite, peretii vii – si sisteme compacte – namol, bio-filtre aerobe si anaerobe

Pentru filtrarea apei se utilizeaza mai multe sisteme combinate pentru a lucra ca un intreg, avand doua sau trei etape.

Colectarea apei de ploaie si folosirea acesteia la irigatii, pentru spalarea rufelor, la dus si la toalete poate reduce consumul de apa potabila. Apa de ploaie colectata de pe acoperis este de obicei de calitate buna si nu necesita tratament pentru utilizarea ei. Sistemele de captare a apei de ploaie sunt eficiente in zonele cu precipitatii de peste 200 mm pe an. In general colectarea apei se face de pe acoperis sau de la nivelul solului. Sistemele de la nivelul solului sunt utilizate in zonele cu putine precipitatii, fiind potrivite pentru comunitati mici, nu pentru familii individuale. Sistemele de colectare a apei de ploaie de pe acoperis utilizeaza jgheaburi pentru a conduce apa catre un bazin de stocare, acoperit pentru a preveni inmultirea tantarilor si pentru a reduce pierderile prin evaporare, contaminarea si cresterea algelor. Aceste sisteme necesita verificare si curatare periodica pentru a mentine sistemul igienic si sa functioneze corespunzator. In unele zone apa de ploaie colectata este fiarta in instalatii solare, iar in altele este tratata cu substante chimice (clor). Apa de ploaie dupa o perioada de seceta nu se recomanda sa fie colectata pentru ca ea este plina de substante chimice din atmosfera, praf de pe acoperis si pesticide.

Un exemplu pentru Europa il reprezinta Germania care este interesata de colectarea apei de ploaie la nivelul administratiei locale. Datorita reglementarilor foarte stricte pentru apa potabila, apa de ploaie este folosita doar la toaleta, spalarea rufelor, curatarea sistemelor de aer conditionat (la aeroport) si irigarea gradinilor. Cel mai mare sistem de colectare a apei pluviale din Germania este la aeroportul din Frankfurt, care stocheaza un milion m3 de apa anual, iar costul acestuia a fost in 1993 de 63000$.

3. Toaletele care produc compost

In afara de instalatia pentru colectarea apei de ploaie si circuitul acesteia catre filtre si apoi pentru irigare sau uz caznic, exista si toaletele care produc compost cu sau fara apa.

Toaletele care produc compost, produse de mai mult de 30 ani, necesita cantitati minime de apa (unele nu necesita apa), reprezentand solutii pentru problemele mediului din zonele rurale, suburbane si fara canalizare. Toaletele biologice sau care produc compost folosesc bacteriile aerobice, procesul fiind similar cu cel dintr-un aparat de compostare a deseurilor. Humusul produs trebuie ingropat sau eliminat printr-o firma de colectare licentiata si care respecta reglementarile in vigoare. Obiectivul primar al acestor toalete este de a contine, a imobiliza sau de a distruge agentii patogeni, reducand riscul infectiilor (la un nivel normal) fara a contamina mediul sau a afecta negativ vietatile din el. Unele toalete necesita un spatiu mai mare la subsol pentru instalarea containerului pentru compostare, altele sunt mici si au inclus in ele sistemul de transformare in compost. Folosirea unei toalete biologice reduce consumul de apa si consumul de energie, dar montarea si intretinerea lor necesita mai multa atentie decat la o toaleta obisnuita. Se reduc resturile cu 90%, transformandu-le in compost.

Principalele componente ale unei toalete care produce compost sunt:

a. un reactor de compostare conectat la o toaleta uscata sau la una cu consum minim de apa

b. un filtru de admisie a aerului si un sistem de evacuare (cu ventilator) pentru a elimina mirosurile si caldura, dioxidul de carbon, vaporii de apa si produsele de descompunere aeroba.

c. un mecanism pentru ventilatia necasara organismelor aerobe in aparatul care produce compostul.

Articolul contine informatii si de pe site-ul: http://www.dmoz.org/Science/Environment/Water_Resources/Wastewater/Household_Wastewater_Management//

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: