Finisajele si mobilierul in spatiul interior

 

Cei mai multi dintre noi petrec aproximativ 90% din timp in spatiul interior, de aceea devine foarte importanta pastrarea aerului sanatos prin folosirea suprafetelor fara substante toxice sau iritante.

1. Pentru finisarea peretilor exista si in Romania vopsele non-toxice, printre acestea sunt vopseaua din faina de marmura pe baza de cazeina, vopseaua pe baza de clei si cea pe baza de var pasta.

a. Vopseaua din faina de marmura pe baza de cazeina are toti componentii de origine naturala si nu contine conservanti.

Cazeina este o combinatie complexa de albumina extrasa din lapte. Este amestecata in forma de praf cu vopseaua pe baza de faina de marmura si dizolvata cu ajutorul boraxului.

Amestecand calcar cu cuart se obtine un liant excelent pentru vopsele si cleiuri. Producerea si prelucrarea acestei vopsele nu sunt toxice.

Vopseaua pe baza de cazeina este o vopsea pentru peretii din interior si tavan. Este ideala pentru suprafetele absorbante cum este tencuiala, piatra, betonul, fibrele dure, tapete din hartie, placi din gipscarton si fibre de gips. Nu se poate folosi in incaperile cu grad ridicat de umezeala, in acestea se recomanda ca vopsea non-toxica vopseaua din calc de balta.

b. Vopseaua pe baza de clei este o vopsea pentru pereti si tavan in interior. Ideala pentru stuc, tavane, dar si pentru pereti,fara conservanti sau agenti antispumanti, fiind recomandata pentru persoane alergice. Straturile de vopsea au putere mare de difuziune, avand astfel un efect pozitiv asupra climei din incapere.Potrivita si pentru restaurarea monumentelor istorice.

Liantii folositi pentru aceste vopsele erau in general cleiuri din oase, amidon sau piele, acum fiind folosita celuloza metilica.

Suprafetele indicate pentru aplicare sunt cele din fibre dure, tapete, gipscarton, placi din fibre de gips, tencuiala si piatra.

c. Vopseaua pe baza de var de pasta este o vopsea alba, mata pentru interior cu aderenta imbunatatita si este ideala pentru incaperi umede.

Calcarul din mina de marmura utilizat la prepararea acestei vopsele este dispersat cu ajutorul unui mixer de viteza mare, iar prin adaugarea de cantitati minime de clei celular este impiedicata reaglomerarea elementelor calcarului, pastrandu-se stabilitatea.
Este ideala pentru vopsirea incaperilor umede, deoarece nu influenteaza capacitatea de difuziune  suprafetei si impiedica formarea de mucegai datorita alcalinitatii ridicate. Este indicata in mod special pentru persoane cu simptome de alergie.

2. Pentru pardoseli se pot folosi mai multe materiale precum bambusul, pluta, linoleumul, piatra, lemnul, metalul, sticla.

a. Pardoseala din bambus este o alternativa la parchet sau covor. Calitatile naturale ale bambusului sunt durabilitatea si stabilitatea structurala, fiind utilizat pentru mai multe aplicatii. Pardoseala din bambus este rezistenta la umiditate. Aceasta se monteaza peste placaj sau OSB (existand si OSB fara COV) sau aplicand clei peste o suprafata dreapta.

b. Articolele din pluta sunt durabile si ofera o izolatie excelenta. Pardoselile din pluta sunt ideale pentru confort maxim si absortia zgomotului. Pluta este alcatuita din scoarta copacului si nu necesita taierea acestuia, iar scoarta creste din nou la fiecare trei ani. Poate fi montata pe orice suprafata nivelata, inclusiv in bucatarie.

c. Linoleumul este un material biodegradabil, durabil, fiind o pardoseala calda, confortabila si buna izolatoare fonica. Avand toate componentele naturale, linoleumul este o pardoseala cu putine substante toxice, hipoalergica si antistatica si are o durata de viata de aproximativ 40 ani. Datorita calitatii antistatice, linoleumul impiedica formarea prafului si a murdariei. Se monteaza pe o suprafata nivelata si nu necesita adeziv sau cuie.

d. Pardoseala din piatra este o alegere potrivita pentru zonele umede. In cazul in care aceasta pardoseala se inlocuieste, piatra poate fi reutilizata pentru alte scopuri, pentru amenajarea gradinii, fara a influenta negativ mediul natural. Dalele din piatra inmagazineaza caldura solara, radiind caldura mult timp dupa apunerea soarelui.

e. Pardoseala din lemn sau din lemn recuperat ofera o senzatie de caldura si naturalete. Fiind folosita in incaperile fara umiditate excesiva daca nu este tratata corespunzator. Este o pardoseala potrivita pentru casele “verzi” daca nu este tratata cu substante chimice care contin COV sau formaldehida, adica se va trata cu lacuri pe baza de apa sau cu ceara.

Efectele formaldehidei asupra sanatatii sunt iritarea ochilor, nasului si a gatului, sensibilizarea pielii, sensibilizarea tractului respirator superior, pneumonie, iar pentru cancer nu sunt dovezi suficiente. Formaldehida este produsa in spatiul interior in principal de fumul de tigara, de gazele de ardere de la sobe si aparatura pe baza de gaz, de rasinile cuprinse in produse de lemn, precum PAL-ul, de emisiile de la vopselele si lacurile in care aceasta este folosita ca aditiv, de adezivi si de dezinfectanti.

Tratarea pardoselii din lemn cu ceara care nu contine substante chimice face mediul interior mai sanatos. Ceara pentru pardoseala obisnuita poate contine crezol, care dauneaza ficatului si rinichilor daca este inhalat perioade lungi de timp, formaldehida, care produce astm sau chiar cancer si care trebuie evitata cand este posibil, si nitrobenzen, percloretilen, fenol, toluen si xilen. Exista ceara pentru pardoseala care nu contine aceste substante nocive, precum ceara de albine, ceara carnauba si rasina naturala, acestea formand un strat rezistent la murdarie si antistatic, fara a compromite sanatatea locatarilor sau calitatea aerului interior.

f. Placile de metal reciclat se pot folosi pentru bucatarie sau pe peretii de la baie. Acestea sunt din aluminiu reciclat sau alama si se monteaza folosind mortar si pasta de ciment.

g. Dalele din sticla 100% reciclata se pot combina in foarte multe variante de culori, stil si finisaj.

3. Covoare

Practice, autentice si cu un potential decorativ crescut, covoarele din fibre naturale urca in topul preferintelor. Persoanele alergice sunt cele mai avantajate de covoarele din fibra naturala, pentru ca acestea nu atrag si nu retin praful asemenea covoarelor din fibre sintetice. Formaldehida este utilizata de asemenea la tesaturi si la imbracaminte, deci se vor evita covoarele care au fost vopsite sau tratate cu substante care contin formaldehida.

Iuta, sisalul, iarba de mare, lana, bambusul sau impletiturile din nuca de cocos sunt, mai nou, texturile preferate in interioarele contemporane.

Fibrele vegetale trebuie ferite de umezeala excesiva, calitatea acestora depinde de conditiile climatice si de crestere.

a. Lana – cea mai veche si mai populara fibra naturala. Foarte potrivita pentru covoare pentru ca ea combina rezistenta la uzura cu aspectul placut in timp indelungat. Lana nu intretine combustia (ignifuga) si in conditii normale nu conduce electricitatea statica.

Datorita proprietatiilor sale binecunoscute este ideala pentru confectionarea covoarelor. Texturile si modelele in care poate fi folosita sunt, practic infinite.

Cele doua surse principale de covoare superioare din lana sunt Noua Zeelanda si Marea Britanie. Lana din Noua Zeelanda are firul lung si lucios si este selectata pentru covoare in culori deschise. Lana britanica tinde sa fie mai scurta si este folosita in mai multe combinatii de culori si modele pentru covoare.

b. Matasea – foarte putin utilizata, exceptand carpetele de foarte buna calitate executate manual.

c. Iuta – utilizata in principal pentru materialele din stratul suport si ocazional in stratul de la suprafata pentru carpete impletite plate.

Cu o suprafata placuta la atingere, dar si la privit, iuta se distinge printr-un luciu aparte, interesant si prin flexibilitatea texturii.Efectul estetic este unul deosebit.

d. Cocosul (coir – fibrele de pe coaja de cocos) – contin fibre rezistente si flexibile. Coaja este adunata si inmuiata pentru mai multe luni inainte de a fi batuta, spalata si uscata. Fibrele de un galben palid sunt apoi toarse in fire care sunt in final tesute fie pe o suprafata plata de covor tesuta, fie pe carpete taiate. Aspectul sau rustic, natural confera eleganta interioarelor amenajate in stiluri variate.

e. Inul – utilizat ocazional in carpete sau covoare plate tesute.

f. Sisalul – fibra vegetala extrasa din frunzele de agava, este o textura mai putin cunoscuta. Culoarea sa naturala este de un alb cremos, dar cum suporta foarte bine colorarea, cromatica poate fi variata.

g. Iarba zegras – cu un design placut, este disponibila in trei variante de prelucrare: standard, zigzag si impletita.

4. Mobilier

Alegand un mobilier din materiale naturale si ecologice se economisesc resurse importante ale mediului si se indeparteaza din interior substantele daunatoare.

Mobilierul va fi constituit din materiale naturale non-toxice, materiale fara metale grele si fara cleiuri care contin COV sau vopsele si tratamente care contin formaldehida. Compusii organici volatili (COV) creaza sindromul constructiilor bolnave, deoarece pot cauza iritatii senzoriale si pot afecta sistemul nervos central. Concentratiile de COV la interior sunt mai mari decat in atmosfera.

            Mobilierul trebuie sa fie fabricat din materiale sustenabile, insemnand ca trebuie sa aiba un grad de reutilizare si reciclare cat mai mare, sa fie durabile, sa provoace emisii zero sau cat mai mici, sa aiba toxicitate zero (sau foarte scazuta) si sa fie, de preferinta, fabricate pe baza unor componente obtinute din resurse locale.

a. Mobilier din lemn ecologic, de exemplu cel certificat FSC (Forest Stewardship Council) provin din surse ce respecta practicile forestiere durabile, ce protejeaza copacii, habitatul faunei salbatice, cursurile de apa si solul. Acestea trebuie sa fie finisate natural sau cu substante non-toxice precum ceara sau lacurile pe baza de apa.

b. Mobilier din lemn reciclat, adica recuperat din mobilierul vechi, cladiri si poduri, orice constructie care a necesitat la ridicarea sa lemn, dar si din deseurile fabricilor. Mobila fabricata din acest tip de lemn este foarte cautata avand in vedere ca lemnul vechi are o patina aparte si deci o valoare mult mai mare.

c. Mobilier din bambus este considerat ecologic pentru ca acesta este singura planta arborescenta care ajunge la maturitate intr-un singur an. Cu un nivel de rezistenta foarte ridicat, primul mare avantaj al bambusului este ca poate fi folosit la producerea oricarei piese de mobilier. Culoarea sa naturala este un galbui-rosiatic pal ce confera caldura si prospetime. Insa, printr-un proces de afumare, se pot obtine nuante intr-o gama foarte variata.

d. Mobilierul din rachita si ratan, produs local si de artizanat, este fabricat prin impletirea lemnului si deseori are un finisaj natural, nefiind tratat cu lacuri toxice.

e. Mobilierul din materiale reciclate, metal sau sticla, este o alta optiune pentru cei care vor sa adopte un stil de viata ecologic, dar se vor alege materialele reciclate fara emisii de substante toxice.

f. Tesaturile naturale pentru mobilier sunt cele folosite in casele traditionale romanesti, precum lana, inul, bumbacul si alte fibre naturale sau cele introduse pe piata noastra, precum sisalul si cocosul. Se poate folosi de asemenea pielea naturala. Toate aceste materiale trebuie vopsite si tratate cu substante non-toxice.


Bibliografie:

The Green House – New Directions in Sustainable Architecture – Alanna Stang and Christopher Hawthorne

„The sustainable house”, Cathy Strongman

http://casa.acasa.ro/casa-noutati/cum-sa-cumperi-mobilier-eco-10808.html

http://naturalpaint.ro/index.php/Home.html

http://www.carpetinfo.co.uk

http://www.rughouse.co.uk

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: